Răceala
Laitmotivul săptămânii trecute a fost răceala. O răceală surdă, înceţoşată, spinoasă şi greu de doborât. Începând de marţi am simţit cum îşi înfinge ghearele în gâtul meu, dar am zis: ” Las’ că îi vin eu de hac cu o gură de ţuică de prune!”. M-am strâmbat eu de la ţuică şi m-am schimonosit la faţă de s-au speriat şi florile în balcon, dar răcelii nici că-i păsa. Miercuri m-am răsculat şi am zis:” Ori tu, ori eu!”. Dar a fost mai mult Tu decât eu. Joi am trecut la artileria grea: Coldrex, pastile. M-a ameţit că mă lasă, ba că nu mă lasă, până când vineri mi-a râs în faţă:” Cu toate leacurile tale, eşti pe spate! Am venit ca să stau!”. Şi nu s-a mulţumit să vină doar să-şi înfingă ghearele în gâtul meu şi să-mi înceţoşeze capul, că a adus-o şi pe prietena ei tusea seacă şi iubitul ei nas curgător în neştire. (more…)