O cafea, vă rog
Anul trecut pe la sfârşitul lui noiembrie am fost plecaţi în Suedia (un mic concediu 🙂 ). În prima zi pe plaiuri suedeze, ne- am oprit pentru o scurtă vizită în Lund, oraşul în care babe al meu a locuit mai mult timp, înainte să mă cunoască :-P. Şi pentru că în Suedia, noiembrie înseamnă ploaie, frig şi uneori zăpadă (cum s-a întâmplat şi pe timpul şederii noastre acolo), am intrat într-o cafenea să ne încălzim şi destindem puţin. Eu am dorit cafea, iar babe al meu un capucino. Până aici nimic special. Distracţia a început când acestea ne-au fost servite:
versus
Vă las pe voi să ghiciţi care a cui este! :)) Pe noi ne-au distrat enorm şi împreună cu gustul lor foarte bun, sigur şi-au atins scopul: ne-au încălzit şi… clar, ne-au destins. Aaaaa … şi de data aceasta am ales zahărul :)). O să vă mai povestesc!!!
So, care pentru cine?
Eu cred ca ala de sus e Adi, iar barmanul s-a indragostit de tine, de aia ai primit o inimioara 😛
Felicitari!!! Ai castigat! Dau cafea cand treci prin Cluj. :))